Cum o iei la pas pe Calea Victoriei, în apropierea Hotelului Athénée Palace, se află imobilul de raport „Generala”, proiectat de arhitectul Nicolae Nenciulescu în colaborare cu arhitectul Gh. Negoescu și cu inginerul Emil Prager în 1929, în stil Art Deco. Clădirea are nouă etaje – două în subteran și șapte la suprafață – și a fost construită în beton armat, beneficiind de o amplă terasă în loc de acoperiș.

În octombrie 1929, Realitatea ilustrată dedica un articol special acestei clădiri: „Edificii moderne. Un building construit numai în câteva luni”, cu fotografii inedite de pe șantier. Iată cum era descris imobilul în revista menționată:

Faţadele, ţinute într-un stil sobru şi de un modern bine ponderat, vor fi îmbrăcate, până sub etajul II, în marmoră de Carrara; la fel vor fi intrarea şi scara principală. În locul acoperişului obişnuit va fi o terasă, de pe care se va putea admira priveliştea atât de variată a Capitalei. O instalaţie centrală de Radio va putea deservi fiecare apartament. Ascensoare electrice de persoane, de serviciu şi pentru ridicat mobile. Crematoriu pentru arsul gunoiului, atât de necesar unui mare imobil. Spălătorii şi uscătorii mecanice. Nu mai vorbim despre încălzirea centrală, apă caldă, etc. intrate aproape în uzul comun.

Autorul articolului a scris chiar câteva rânduri premonitorii, admirând noua apariție din peisajul bucureștean: „Din simpla confruntare a acestor două vederi cu datele corespunzătoare, răsare o sugestiune: cât s-ar putea face în această Capitală, şi cât de repede s-ar putea transforma ea!”. Premonitoriu, deoarece în scurt timp, în următorul deceniu, mai exact, aveau să se construiască sute de astfel de building-uri în centrul orașului, iar „Micul Paris” avea să se înalțe progresiv pe verticală cum nici nu visase până atunci. Noutatea era atât de radicală, încât mulți vorbeau deja, rizibil pentru noi astăzi, de „Micul New York”.

Nu doar exteriorul a fost gândit în stil Art Deco, ci și interiorul: fiecare etaj al clădirii are un model diferit de pardoseală mozaicată, mai puțin 4 și 5, unde este identic, iar balustrada scării și ușile din fier originale forjat prezintă la rândul lor elemente specifice.

---

Nicolae Nenciulescu (1879-1973) a absolvit Școala Națională Superioară de Belle Arte din Paris în 1910, fiind, de asemenea, decorat cu Legiunea de Onoare franceză.

A proiectat: Palatul Regal (1928-1949), Sanatoriul maritim nr. 1 – băi calde de nămol în stațiunea Eforie, Antrepozitele și Abatorul de export din Constanța (1933-1936), clădirile din strada Gen. Eremia Grigorescu 26, strada Ionel Perlea 8-10, strada Sfântul Constantin 12A, strada Radu de la Afumați 44, din intrarea I. L. Caragiale 1, strada Gina Patrichi 8, strada G. Gh. Cantacuzino 6 (locuința sa).

A proiectat, de asemenea, imobilul de raport din Bd. Carol I, nr. 90, „dar și locuințe pentru muncitori, ingineri, personal administrativ, manejuri, grajduri, remise în Splaiul Independenței, București, realizate pentru Ministerul Domeniilor și Agriculturii, în comuna Zlatna, jud. Alba, în comuna Certejul de Sus, jud. Hunedoara, realizate pentru Societatea Minele de Aur, în 1942”.

„Între anii 1948-1953 a fost salariat la Institutul de Proiectare a Construcțiilor din București (IPC), ocupându-se de problemele indicilor tehnico-economici, apoi a fost șef al Secției Tehnice de la ISPROR”.

Bibliografie

„Edificii moderne. Un building construit numai în câteva luni”, Realitatea ilustrată, an III, nr. 44, 26 octombrie 1929, p. 9.

https://arhitectura-1906.ro/2013/02/nicolae-nenciulescu-1879-1973/